A. Rezumatul specificațiilor
Specificația conectorului de presă pe care l-am dezvoltat este
Rezumat în tabelul II.
În tabelul II, „Dimensiune” înseamnă lățimea contactului masculin (așa-numita „Dimensiune a filetului”) în mm.
B. Determinarea adecvată a intervalului de forță de contact
Ca primul pas al designului terminalului de presă, trebuie să
Determinați gama corespunzătoare de forță de contact.
În acest scop, diagramele caracteristice de deformare ale
Terminalele și găurile sunt desenate schematic, așa cum se arată
În Fig. 2. Se indică faptul că forțele de contact sunt într -o axă verticală,
în timp ce dimensiunile terminale și diametrele prin gaură sunt în
respectiv axa orizontală.
C. Determinarea forței minime de contact
Forța de contact minimă a fost determinată de (1)
trasarea rezistenței de contact obținute după rezistență
Testele în axa verticală și forța de contact inițială în orizontală
axa, așa cum se arată în Fig. 3 schematic și (2) găsirea
Forța minimă de contact ca asigurând că rezistența de contact este
Mai jos și mai stabil.
Este greu să măsurați forța de contact direct pentru conexiunea de potrivire a presei în practică, așa că am obținut -o după cum urmează:
(1) introducerea terminalelor în găuri, care au
Diverse diametre dincolo de gama prescrisă.
(2) Măsurarea lățimii terminalului după inserare de la
Eșantion de tăiere a secțiunii transversale (de exemplu, a se vedea Fig. 10).
(3) convertirea lățimii terminalului măsurate în (2) în
Forța de contact folosind caracteristica de deformare
diagrama terminalului obținut de fapt așa cum se arată în
Fig. 2.
Două linii pentru deformarea terminală medie pentru
dimensiuni terminale maxime și minime din cauza dispersiei în
procesul de fabricație, respectiv.
Tabelul II Scecifierea conectorului pe care l -am dezvoltat
Este clar că forța de contact generată între
Terminalele și Hols-urile sunt date de intersecția a două
diagrame pentru terminale și găuri din Fig. 2, care
înseamnă starea echilibrată a compresiei terminale și prin expansiunea găurilor.
Am stabilit (1) forța de contact minimă
necesar pentru a face rezistența la contact între terminale și
Deși găurile sunt mai mici și mai stabile înainte/după rezistență
Teste pentru combinația de dimensiuni minime ale terminalului și
diametrul maxim prin gaură și (2) forța maximă
suficient pentru a asigura rezistența la izolare între adiacente
prin găuri depășește valoarea specificată (109Q pentru aceasta
dezvoltare) în urma testelor de rezistență pentru
Combinație de dimensiuni maxime și minime
Diametrul prin gaură, unde deteriorarea izolației
Rezistența este cauzată de absorbția umidității în
Zona deteriorată (delaminată) în PCB.
În secțiunile următoare, metodele utilizate pentru a determina
respectiv forțele de contact minime și maxime.
D. Determinarea maximă a forței de contact
Este posibil ca delaminările interlaminară în PCB să induce
scăderea rezistenței la izolare la temperatură ridicată și în
o atmosferă umedă atunci când este supusă forței de contact excesive,
care este generat de combinația maximului
Dimensiunea terminalului și diametrul minim de gaură.
În această dezvoltare, forța de contact maxim admisă
a fost obținut după cum urmează;(1) Valoarea experimentală a
Distanța minimă de izolare admisă „A” în PCB a fost
obținut experimental în avans, (2) permisul permis
Lungimea delaminării a fost calculată geometric ca (bc a)/2, unde „b” și „c” sunt pasul terminal și
Diametrul prin gaură, respectiv (3) delaminarea reală
Lungimea PCB pentru diverse diametre prin gaură a fost
obținut experimental și trasat pe lungimea delaminată
vs. diagrama de forță de contact inițială, așa cum se arată în Fig. 4
schematic.
În cele din urmă, forța maximă de contact a fost determinată astfel
ca să nu depășească lungimea admisibilă de delaminare.
Metoda de estimare a forțelor de contact este aceeași cu
menționat în secțiunea anterioară.
E. Proiectarea formei terminalului
Forma terminalului a fost proiectată astfel încât să genereze
Forța de contact adecvată (N1 până la N2) în gaura prescrisă
Interval de diametru prin utilizarea elementului finit tridimensional
Metode (FEM), inclusiv efectul deformării pre-plastice
inducerea în fabricație.
În consecință, am adoptat un terminal, în formă de un
„Secțiune transversală în formă de N” între punctele de contact din apropierea
jos, care a generat o forță de contact aproape uniformă
în interiorul diametrului prescris prin gaură, cu un
gaură străpunsă lângă vârf, permițând deteriorarea PCB
redus (Fig. 5).
Prezentat în Fig. 6 este un exemplu de tridimensional
Modelul FEM și forța de reacție (adică forța de contact) vs.
Diagrama de deplasare obținută analitic.
F. Dezvoltarea placării cu staniu dur
Există diverse tratamente de suprafață pentru prevenirea
Oxidizarea Cu pe PCB, așa cum este descris în II - B.
În cazul tratamentelor de suprafață de placare metalică, cum ar fi
Tin sau argint, fiabilitatea conexiunii electrice a presei-fit
Tehnologia poate fi asigurată prin combinație cu
Terminale convenționale de placare Ni.Cu toate acestea, în cazul OSP,Placarea cu staniu pe terminale trebuie utilizată pentru a vă asigura mult timpFiabilitatea conexiunii electrice la termen.
Cu toate acestea, placarea convențională de staniu pe terminale (pentru
Exemplu, de grosime de 1ltm) generează răzuireade staniuîn timpul procesului de inserare terminală.(Foto. "A" în Fig. 7)
Și această răzuire induce probabil scurtcircuite cuTerminale adiacente.
Prin urmare, am dezvoltat un nou tip de staniu dur
placare, ceea ce nu duce la razna de cositor șiceea ce asigură fiabilitatea conexiunii electrice pe termen lungsimultan.
Acest nou proces de placare este format din (1) staniu în plus subțire
placare pe subplare, (2) un proces de încălzire (reflow-tin),
care formează stratul de aliaj metalic dur între
subplare și placare de staniu.
Pentru că reziduul final al placării de staniu, care este cauza
de răzuire, pe terminale devine extrem de subțire și
distribuie neuniform pe stratul de aliaj, fără răzuiredeTin a fost verificat în timpul procesului de inserție (fotografia „B” înFig. 7).
Ora postării: 08-12-2022